Acest site foloseste cookie-uri pentru a imbunatati experienta de navigare. Daca folositi website-ul nostru, sunteti de acord cu salvarea de cookie-uri in calculatorul / dispozitivul dumneavoastra. Pentru mai multe optiuni cu privire la cookies, accesati sectiunea setari a browser-ului dumneavoastra.

Bucuria De A Darui

05.01.2021

Bucuria De A Darui

Doi barbati, foarte bolnavi, erau colegi de salon la spital.

In fiecare dupa-amiaza pacientul de la ferastra trebuia sa stea rezemat pentru procedura medicala, timp de o ora. Patul sau era langa singura fereastra din salon. Celalalt pacient era obligat sa stea tot timpul intins pe spate.

Cei doi vorbeau ore in sir in fiecare zi. Vorbeau despre familie, sotii, casele lor, despre slujbe, armata, vacante si tot asa…

In fiecare dupa-amiaza, cand omul de la fereastra trebuia sa stea rezemat, ii povestea celuilalt tot ce vedea pe fereastra. Acesta ajunsese sa traiasca pentru o ora in fiecare zi experienta lumii de afara, culoarea si activitatea, doar ascultandu-si colegul de salon.

Fereastra dadea spre un parc din vecinatatea unui lac. Ratele si lebedele se jucau pe apa in timp ce copiii lansau machete de barci. Tinerii indragostiti se plimbau la brat printre flori, iar cladirile inalte ale orasului puteau fi vazute in zare.

In timp ce barbatul de langa fereastra descria toate acestea in detaliu, cel de langa perete inchidea ochii si isi imagina totul.

Intr-o dupa-amiaza, cel de la fereastra a descris chiar o parada ce trecea prin fata spitalului.

Chiar daca cel de la perete nu auzea sunetul, putea vedea totul in mintea sa in timp ce prietenul sau de suferinta povestea.

Au trecut zile, saptamani si luni. Intr-o dimineata, asistenta a venit in salon cu apa pentru baie si a observat ca cel de la fereastra murise in somn. Trista, a chemat personalul spitalului pentru a transporta cadavrul.

Imediat ce a simtit ca e posibil, pacientul ce statea la perete a rugat-o sa-l mute la fereastra. Incet, s-a proptit in cot pentru a vedea si el lumea de afara, dar nu a vazut altceva decat un perete in apropiere care acoperea orice priveliste.

Barbatul a intrebat-o pe asistenta ce l-a determinat pe colegul sau de camera sa descrie lucruri atat de frumoase pe care pretindea ca le-ar fi vazut afara.

Asistenta i-a raspuns ca de fapt barbatul era orb si nu vedea nici zidul acela: “Poate nu voia altceva decat sa te incurajeze”.

 

Epilog

Simti o fericire enorma atunci cand ii faci pe altii fericiti.

Durerea impartasita se injumatateste, dar fericirea se dubleaza.

Daca vrei sa te simti bogat, numara lucrurile pe care le ai si pe care banii nu le pot cumpara.

OTViMmVkYm