In ultimii ani, se considera tot mai mult ca stresul este inamicul public numarul unu. Fara el, insa, viata nu ar putea exista! Stresul este indispensabil pentru adaptarea omului la agresiunile mediului.
Practic, stresul este un ansamblu de reactii de raspuns ale organismului la actiunea unor agenti fizici (sonori, luminosi, de temperatura), chimici (radiatii, poluare), biologici (boala, lipsa sau excesul de hrana etc.) si psihici (cerinte de ordin social, excesul sau lipsa activitatii, a atingerii, a interactiunilor sociale, a somnului etc.).
Atunci cand vorbim despre stres ca factor nociv, ne referim la asa-numitul „distres”, ceea ce se traduce printr-un dezechilibru intre solicitarile mediului si posibilitatile de raspuns ale individului, care apare in momentul cand resursele de adaptare sunt suprasolicitate. Aceasta se poate intampla atat in cazul unor evenimente pozitive (casatorie, nasterea unui copil etc.), cat si a celor negative (decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca, divort etc.).
Conform definitiei, stresul este o „stare” benefica, ce ne pune in alerta, ne ajuta sa luam decizii si sa actionam corespunzator. Cum de se transforma un lucru pozitiv intr-o pacoste pentru minte si trup?
In momentul in care apare un factor de stres, acesta determina un sindrom general de adaptare a organismului, in mai multe etape:
- Initial, intra intra intr-o stare de „alarma” – tensiunea arteriala scade, bataile inimii cresc, extremitatile corpului se racesc, creste secretia de hormoni de stres (cortizol si adrenalina). Organismul este pregatit astfel pentru actiune, gen „lupta sau fugi!”.
- In urmatorul stadiu, de rezistenta, organismul continua sa lupte cu agentii stresori si pare ca s-a adaptat la situatie, persistand insa modificarile din stadiul de alarma.
- Daca organismul continua sa fie supus stresului, se ajunge la al treilea stadiu – cel de epuizare. Adaptarea nu mai poate fi mentinuta si apar diferite boli.
In faza acuta a stresului, pot aparea diferite manifestari:
- Fizice – tensiune musculara, gura uscata, dificultati la inghitire, arsuri gastrice, greata, balonare, diaree sau constipatie, palpitatii, dureri in piept, dificultate in respiratie, ameteala, tremor, cefalee, palme transpirate, furnicaturi la nivelul membrelor, senzatie de frig.
- Psihice – scaderea capacitatii de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in luarea deciziilor (de regula, subiectul ia decizii pripite), ganduri negative, neliniste, iritabilitate, deprimare, sentimente de insecuritate si de vina, senzatie de tensiune psihica.
- Modificari de comportament – tulburari ale somnului, apetit alimentar modificat, exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri, reactii emotionale necontrolate, comportament agresiv/ impulsiv, neliniste, agitatie, tendinta de izolare.
Sursa: Dr. Carmen Vochescu – www.psihiatriebucuresti.ro