Un extraordinar antiseptic, rozmarinul a fost folosit pentru purificarea aerului până în secolul XX în spitalele din Europa, prin arderea de crenguţe.
Proprietăţile binefăcătoare ale plantei sunt date de diferite tipuri de antioxidanţi pe care le conţine: vitamine din complexul B, cantităţi importante de vitamina A şi vitamina C.
Despre rozmarin se spune că are capacitatea de a încetini procesele de îmbătrânire, îmbunătăţind starea pielii şi a creierului.
Beneficiile sale în cazul tulburărilor neurologice îl recomandă pentru prevenirea problemelor cauzate de boli grave precum Alzheimer sau demenţa.
Antialergen şi antifungic
Datorită efectului antiseptic, rozmarinul era folosit în Antichitate pentru conservarea cărnii. Planta cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace şi cu flori albastre, albe sau roşii, rozmarinul era utilizat în vechime ca plantă medicinală, rituală şi condimentară.
Specialiştii spun că diferite părţi din plantă, în special vârfurile de flori, conţin antioxidanti fenolici, acid rozmarinic şi numeroase uleiuri volatile esenţiale, cum ar fi: cineol, camfen, borneol, acetat de bornil, alfa-pinen. Aceşti compuşi sunt cunoscuţi pentru proprietăţile lor antiinflamatorii, antialergice, antifungice şi antiseptice.
Remediu în afecţiuni cardio-vasculare
Decoct, infuzie, macerat, tinctură, ulei esenţial ori ceai, acestea sunt modalităţile de folosire a plantei care tratează cu succes gastritele şi infecţiile gastro-intestinale, favorizează secreţia bilei, accelerează tranzitul intestinal leneş, elimină gazele şi stimulează apetitul.
Rozmarinul este un remediu consacrat în afecţiunile cardio-vasculare, ale sistemului nervos, combate cu succes durerile cauzate de reumatism şi artrită, are proprietăţi diuretice, îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de concentrare
Datorită proprietăţilor sale cicatrizante, antiseptice şi antimicrobiene planta vindecă unele dermatoze, plăgi deschise, răni purulente, râie şi înţepături de insecte.
Cum poate fi folosit
Bucătăria mediteraneană întrebuinţează rozmarinul proaspăt şi tocat mărunt la condimentarea multor preparate alimentare, pentru gustul său delicios, aromat, uşor amărui.
Se foloseşte la salate, supe, mâncăruri de legume, preparate din carne. Rozmarinul merge bine cu roşii, vinete, cartofi copţi şi dovlecei.
Rozmarinul se poate folosi atât sub formă de infuzie (o linguriţă de plantă se lasă la infuzat într-o cană de apă caldă) sau ca macerat, iar în acest caz, planta se lasă în apă la temperatura camerei peste noapte, dimineaţa se strecoară şi se bea.